Dependența de alcool

Dependența de alcool

Este o boală greu de mărturisit, greu de acceptat și mai greu de depășit. Pierderile sunt mari, din toate punctele de vedere (sănătate, relații, bani) și nu ai garanții 100% că odată devenit abstinent vei rămâne abstinent tot restul vieții, dacă nu înțelegi că primul pahar consumat în sau după recuperare te va duce înapoi în prăpastia de unde ai reușit să te ridici.

Este o boală grea și pentru că, alcoolul este un drog acceptat social și oricine cunoaște pe cineva care a băut în fiecare zi și a trăit peste 90 de ani.

Este o boală mult mai periculoasă pentru femei decât pentru bărbați, odată din punctul de vedere al constituției și procesului de metabolizare a alcoolului în sânge, care este mai rapid la bărbați, apoi pentru că, spre deosebire de bărbați care se adună, în cele mai multe cazuri și umplu barurile și crâșmele, femeile evită spațiile publice și beau de cele mai multe ori acasă, singure, devenind în timp mult mai scurt  dependente.

Motivele pentru care devii dependent de alcool sunt dintre cele mai variate, iar în momentul în care devii dependent, la toate problemele pentru care ai început să consumi alcool se adaugă și cele create strict de consum.

Multe persoane dependente de alcool, care au trecut pragul Centrului ne-au mărturisit că obișnuiau să bea alcool pentru a putea adormi, doar că nici nu au observat cum inițial au adormit cu un pahar, apoi cu 3 și mai târziu cu 4, 5 sau o sticlă întreagă.

Consumul moderat de alcool este folosit ca mijloc de socializare și face parte din tradiția multor culturi. Această activitate riscă să devină o problemă atunci când intervine comportamentul de consum excesiv ce poate duce la pierderea autocontrolului. Dependenții de alcool îi pot pune în pericol atât pe cei din jur, pe cei dragi cel mai des, dar în primul rând se pun în pericol pe ei înșiși.

În România, alcoolul reprezintă cea mai frecventă cauză a bolilor hepatice cronice, cum ar fi: ficatul gras (steatoză hepatică), hepatita și ciroza. Ciroza, care este o formă ireversibilă a bolii hepatice apare la aproape 30% dintre consumatorii de alcool în exces.

România este printre țările cu cel mai mare procent de boli de ficat din Uniunea Europeana.

Dependentul simte nevoia stringentă de a bea alcool în mod impulsiv iar acest lucru îi afectează comportamentul, cariera și relația cu cei din jur. Deși fiecare caz de alcoolism are particularitățile sale, există o serie de simptome pe care marea alcoolicilor le manifestă:

• consumul compulsiv de alcool pentru alinarea stărilor de stres, anxietate sau tristețe;
• perioade de sevraj și pierderea memoriei după seri de consum continuu;
• petrecea unor lungi perioade de timp și cheltuirea de sume considerabile pentru planificarea consumului;
• scăderea concentrării și a eficienței la locul de muncă;
• justificarea și invocarea unor scuze continue pentru consumul de alcool.

Alcoolismul are repercusiuni grave pentru sănătate, cauzând afecțiuni hepatice grave precum ciroza hepatică, dar și anxietate, depresie, infertilitate, leziuni cerebrale și pierderi ale memoriei.

Societatea Americană de Medicină a Dependenței și Consiliul Național al Alcoolismului și Dependenței de Droguri au concluzionat că: “Alcoolismul este o boală, ce prezintă următoarele caracteristici manifestate în mod continuu sau periodic: control defectuos asupra consumului de băuturi alcoolice, preocupare pentru consumul de alcool, continuarea consumului de alcool în ciuda consecințelor nefavorabile și denaturări în gândire, în special a negării.”

Pe perioada derulării programului de recuperare, toate aceste simptome ale instalării dependenței de alcool este necesar să fie abordate, una dintre cele mai importante fiind negarea pe care majoritatea persoanelor dependente de alcool o experimentează înaintea începerii tratamentului.

Reușita recuperării va ține seama ca toate aceste criterii de diagnostic să fie abordate, conștientizate și depășite pas cu pas de către beneficiar.

Negarea înseamnă refuzul persoanei dependente de a recunoaște gravitatea situației (cantitatea reală de alcool consumat, frecvența, toleranța) și presupune o serie de mecanisme psihologice de apărare, cum ar fi raționalizarea (scuze și motive raționale sunt folosite pentru a explica comportamentul) sau minimalizarea (problema este considerată mai puțin semnificativă decât este cu adevărat).

Alcoolismul distruge vieți, ale dependenților, dar mai ales ale membrilor familiilor acestora sau a persoanelor de sprijin, ruinează cariere, desparte familii și mai mult decât orice rănește suflete.