Terapii individuale

TERAPIILE INDIVIDUALE

Terapiile individuale sunt concepute pentru a-ți oferi un spațiu sigur în care să discuți despre provocările tale și să explorezi metode eficiente de gestionare a dependenței. Psihoterapia înseamnă aplicarea sistematică, planificată și conștientă a unor metode specifice psihologiei. Aceasta presupune mai multe abordări precum: psihanaliza, terapia cognitiv-comportamentală, terapia rațional-emotivă, terapia integrativă etc.

Psihoterapia este un proces care se desfășoară după stabilirea de comun acord a unor obiective, care se pot modifica în funcție de nevoile pacientului.

Prin psihoterapie, abordarea problemelor este de profunzime, produce modificări în sfera personalității și vizează particularități psihice printre care se numără: vulnerabilitatea, modele de comportament, credințe personale, condiționări exterioare. Psihoterapia influențează atitudini, sentimente, tipuri de comportamente sau simptome. Obiectivul final este o adaptare mai eficientă și mai stabilă la mediu.

Terapia individuală joacă un rol important în procesul de recuperare, oferind clientului, sub protecția confidențialității, contextul în care acesta poate împărtăși și se poate confrunta cu problemele adânc înrădăcinate, care pot fi cauza dependenței.

Terapeuții noștri acționează cu empatie și înțelegere pentru a motiva clientul să atingă și să mențină abstinența, să-i ofere toate informațiile cu privire la efectele bio-psiho-sociale și profesionale pe care le aduce cu sine dependența, să-i asigure psiho-educația tulburărilor de consum de substanțe și nu în ultimul rând să-l sprijine în achiziționare abilităților necesare menținerii abstinenței pe termen lung.

Ca metode de terapie, în cadrul Centrului se abordează terapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia integrativă, terapia traumei și psihodrama.

Terapia cognitiv-comportamentală îi ajută pe clienții să-și identifice și să-și schimbe gândurile negative, atitudinile și comportamentele legate de consum, care blochează recuperarea.

Terapia cognitiv-comportamentală este o forma de psihoterapie care pune accent pe interacțiunea dintre gânduri, emoții și comportamente, însoțind pacienții pentru ca aceștia să poată recunoaște gândurile care ar putea duce la reluarea consumului, să dezvolte strategii de coping pentru a depăși situațiile de risc legate de consumul de substanțe, să învețe cum să gestioneze emoțiile maladaptive legate de consumul de substanțe.

Terapia cognitiv-comportamentală își propune să identifice modul de gândire al unei persoane, pentru a înțelege mai bine comportamentul și emoțiile acesteia.

Identificarea principiilor personale ale unui individ permite înțelegerea atitudinilor și comportamentului acestuia. Aceste principii funcționează ca niște filtre mentale și influențează felul în care percepem și analizăm o situație. Este nivelul la care putem identifica gândurile negative și automate, responsabile de răspunsurile comportamentale, emoționale și somatice. Abordarea cognitiv-comportamentală este una de profunzime, care permite reevaluarea postulatelor de viață și schimbarea comportamentului.

Pe măsura derulării programului de recuperare și după stabilizarea neuro-chimică a clientului,  în ședințele se abordează probleme complexe pe care acesta le poate resimți, dar care nu au fost încă aduse în discuție. Se pune accent pe prevenirea recăderilor și pe exersarea aptitudinilor interpersonale esențiale în procesul de recuperare.

Psihoterapia integrativă reprezintă o intersecție a mai multor discipline. Abordarea integrativă oferă o viziune nouă despre tratamentul terapeutic și face apel la toate metodele psihoterapeutice, înglobând psihoterapia clasică, psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia sistemică, hipnoterapia etc.

O regulă principală a psihoterapiei integrative este aceea că nicio formă de psihoterapie nu poate fi adecvată pentru toate situațiile. Psihoterapia integrativă este flexibilă în abordarea problemelor, folosind o varietate de tehnici, pe care le aplică la situațiile particulare.

Psihodrama este o metodă terapeutică ce explorează, prin jocul de rol, problemele individului. Este asemănătoare cu teatrul în sensul în care persoana își explorează problemele prin retrăirea unor situații conflictuale.

Este o metodă terapeutică de grup în care fiecare persoană este regizor, scenarist și actor al propriei vieți, aducând în prezent situații traumatice sau dificile cu care s-a confruntat sau încă se confruntă.

Terapia traumelor prin EMDR

Gânduri, imagini, sunete, mirosuri, emoții și senzații corporale, toate sunt înmagazinate în memorie. Atât amintirile imediate cât și cele depărtate sunt depozitate în același sistem. Procesarea  adaptativă a evenimentelor duce la o eliberare de emoțiile și senzațiile negative și la o înțelegere aprofundată și învățare din experiențele noastre. Tratamentul traumei prin EMDR  ajută să se acceseze informații noi și să se integreze în memorie.

EMDR a fost descoperit de Francin Shapiro, care lucra cu veteranii de război din Vietnam și cu femei care fuseseră violate.

EMDR conectează partea dreaptă a creierului cu cea stângă făcând un fel de simulare bilaterală. La o scanare a creierului se vede că activitatea lobilor frontali crește.  Activitatea unei persoane  traumatizate este foarte redusă. Se produce numai în anumite zone din spatele creierului și în sistemul limbic. În timp ce trunchiul cerebral și loburile frontale sunt aproape complet inactive. Trunchiul cerebral pornește de la ceafă și se termină în creierul reptilian din spatele capului. E creierul pe care-l au și reptilele și care are rolul să țină în viață. Asigură bătăile inimii, funcționarea plămânilor, funcțiile vitale. Când ești în pericol, pompează adrenalina în tot corpul ca să te lupți sau să fugi. Deasupra, se află sistemul limbic care are de-a face cu memoria emoțională, cu emoțiile și deasupra marile loburi frontale. Între sistemul limbic și creierul reptilian se află amigdala cerebrală care detectează pericolul. Nu e sofisticat, recunoaște pattern-uri. EMDR face conexiuni și începe să dezvolte noi căi nervoase. Cu EMDR te concentrezi asupra gândului care e partea din față a creierului, asupra emoțiilor, care sunt la mijloc și asupra senzațiilor din corp. Când te gândești, creierul reptilian, trunchiul cerebral, măduva spinării se leagă de toate organele. Memoria viscerală, e la fel de importantă ca și gândurile.

EMDR lucrează la toate cele trei niveluri ale creierului. Te ajută să faci conexiuni, să intensifici activitatea creierului și să păstrezi memoria viscerală ca memorie de durată, ca să poți merge înainte și să începi să spui: ,, ce-a fost, a trecut…am supraviețuit și pot să învăț să fiu altfel. E remarcabil cum se poate reface creierul.

Când folosim  terapia prin EMDR

– Traume trecute, doliu.

– Anxietăți curente sau din trecut.

– Stimuli activanți din viața de zi cu zi.

– Frici sau fobii.

– Atacuri de panică, coșmaruri, gânduri intruzive.